PARTEA 4
20 octombrie 1985
A trecut aproape o saptamana si am vesti pentru tine. Imi pare rau ca n-am mai scris, insa pe-aici s-au intamplat tot felul de lucruri neasteptate…cel putin, cu mine. Acasa totul e ca de obicei; parinti ma irita mai mult decat orice. Doamne, uneori ma simt prinsa ca intr-o capcana; obligate sa zambesc intruna, ca sa nu afle ca sunt un monstru.
Ma intreb daca durerea, nu cea pe care o simti cand iti moare pisica, sau matusa – nu, cea pe care trebuie s-o idnduri tot timpul – ar putea sa-mi devina prietena. Durerea, mereu alaturi, nelipsita, ca o umbra…Ma intreb daca s-ar putea…
In fine, vestile sunt caudate. Faptul ca mi-a placut atat de mult pericolul prin care am trecut ma face cam nervoasa, dar am sa-ti povestesc intamplarea si am sa mi-o scot din cap. Poate va fi ca si cu visele: odata puse pe hartie, devin mai usor de inteles. Iata.
Alaltaieri, vineri, Donna si cu mine ne-am dus la Book House, pe la patru dupa-amiaza. Cred ca speram sa-I gasim pe Josh, Tim si prietenul lor, sa ne dea iar o tigara din acelea, care te face sa plutesti. Ne-am imbracat frumos, nu prea elegant, nici prea indraznet – in Twin Peaks toata lumea ne cunoaste si nu voiam sa ajunga la urechile parintiloe. Ne-am pus niste fuste cam scurte si stramte pentru gustul orasenilor – mai putin, bineinteles, al baietilor – si ne-am jucat cu trusa de machiaj pe care doamna Hayward i-o daruise Donnei de Pasti.
Deci ne-am dus la Book House si n-am gasit pe nimeni, decat pe Big Jake Morrisey, patronul. Sa-ti povestesc cum e acolo. E o cafenea, unde in general nu intra decat barbatii – mai vin si fete, dar numai din cand in cand – si arata ca birlogul unui burlac. Peste tot, pe mese sip e rafturile care umplu peretii de sus si pana jos, sunt numai carti. Miroase a tigari, after-shave si cafea. Intotdeauna se face cafea. De data asta, cand am intrat, am vazut un afis cu un barbat care se potrivea perfect cu visele mele! N-am spus nimic Donnei, bineinteles, dar era absolute perfect! Avea un chip bronzat, aspru, dur, insa ochi blanzi ca de caine. Era imbracat in blugi si jacheta de piele, tinea in mana o carte, state ape motocicleta si citea. M-am indragostit!
Deci eram numai noi, si Jake ne-a adus cafea si ne-a spus ca baietii trebuie sa vina si ar fi mai intelept sa nu le asteptam sosirea, mai ales ca eram imbricate cum eram. Si ne-a intrebat, jumatate in gluma, jumatate in serios: ,,Voi chiar cautato cu luminarea un bucluc de genul masculin?”
Donna s-a inrosit toata, iar eu i-am spus ce i-as fi spus si mamei sau tatei, daca vreodata ar fi aflat ca ne invarteam pe-acolo: ,,Nu facem nici rau, ne jucam si noi de-a fetele mai mari. Vrem sa ne distram, nu sa dam de bucluc”. M-a crezut, sau, mai degraba, ,,a inghitit-o”; dup ace ne-am baut cafeaua, am plecat. Cand ne intreptam spre iesire, i-am spus lui Jake ca saptamana trecuta au venit acolo trei canadieni foarte draguti, care ne-au ajutat sa ne umflam cauciucurile de la bicicleta, dupa ce facusem cunostinta cu sticla de bere sparta care zace vesnic in fata la Road House. L-am rugat , daca-i vede, - pe Josh, Tim si inca un baiat cu parul blond – sa le spuna ca vrem sa le multumim si sa-i tratam u o ceasca de cafea sau altceva. I-am spus ca noi o sa stam afara, de vorba. Jake mi-a promis ca le transmite mesajul, daca-i vede.
Si…ai ghicit! Au venit. Cred ca Jake le-a spus intocmai ce-a auzit de la mine, fiindca au iesit rizind si ne-au tachinat o groaza pentru ca i-am mintit atunci. Donna a fost desteapta si le-a plasat rapid ca ,,am vrut sa fim sigure ce fel de baieti sunteti, inainte sa va spunem cine suntem si restul”. Baietii au spus ca aratam nemaipomenit; am aflat ca pe al treilea il cheama Rick si ca toti au douazeci si doi de ani! Le-am spus ca n-are importanta cati avem noi si ca asta n-o sa ne impiedice sa ne distram, cu conditia sa fim acasa la zece. Daca intarziem mai mult, trebuie sa dam telefon. Josh a spus ca are la el ceva alcool, daca stim vreun loc in padure unde se poate face focul, am putea merge sa facem o mica petrecere. Intre timp, se facuse cinci jumatate sau aproape.
De data asta nu mai venisera cu bicicletele; erau cu un camion. Donna si cu mine ne-am urcat in spate si le-am spus sa traverseze Autostrada 21 si, dupa Low Town, sa intre in padure. Ne-am gandit ca acolo vom fi in siguranta si, daca se intampla ceva, le-as spune alor mei ca ne-am ratacit, eu si cu Donna, ca am plecat la plimbare si n-am mai stiut unde suntem. Nu credeam ca s-ar putea intampla ceva rau. Baietii pareau de treaba, asa ca am avut incredere in ei si de data asta.
Am ajuns intr-un loc unde curgea in parau; erau doar cateva ace de pin pe jos si puteam sa facem linistiti focul. Tim si Rick s-au dus dupa vreascuri, iar Josh a deschis sticla de… cred ca era gin. Nu mai bausem niciodata – a, o data, anul trecut, cand doctoral Hayward si-a sarbatorit ziua de nastere, am baut un pahar de sampanie, unul singur. Deci era o noutate absoluta, pentru amandoua. Donnei ii placea ideea, dar era si putin nervoasa. Mie imi placea chiar foarte mult; am baut prima, dupa josh. Apoi sticla a trecut pe la fiercare… pana cand s-a golit.
Donna si cu mine ne-am ametit aproape imediat. Rick o tinea intr-una cu ,,Uite ca s-au facut turta”.
Ne-am dus amandoua sa facem pipi sub in copac, ceva mai incolo. Atunci ni s-a facut frica. Foarte frica. Nu stiam ce sa facem; ni se parea ca spunem numai prostii si, ca mai mult ca sigur, paream mai mici.
Cand m-am ridicat, am simtit ca mi se limpezeste capul si m-am gandit: ,,Acum e prea tarziu, esti deja beata, nu-ti mai ramane decat sa te distrezi sis a nu uiti cat de ceasul!” Donna a zis si ea ca nu putem decat sa ne lasam in voia sortii si sa ne tinem una de alta, in cazul in care ni se face iar frica.
Tim a deschis radioul din masina, si i-am intrebat daca as putea sa dansez putin, pentru ca imi place cantecul. Toti trei au spus ca e O.K.; Donna s-a asezat langa foc, iar Tim s-a dus langa ea si i-a soptit ceva la ureche. Ea a facut ochii mari, a ras si s-a mai destines. Cred ca a facut-o sa se simta bine, i-a spus ca e draguta sau ceva de felul asta. Sa-mi aduc aminte s-o intreb ce anume.
Asa. Deci eu dansam, iar Joah si cu Rick ma urmareau cu privirea. Ma simteam grozav,aveam incredere in ei, si deodata, fara sa stiu de ce, am inceput sa dansez sexi. Era un dans pe care l-am inventat in camera mea, de una singura, in fata oglinzii. Imi unduiam soldurile, imi miscam mainile incet si, din cand in cand, ma mangiiam usor, de parca mangiierile acelea mi-ar fi facut placere.
La naiba! Ma striga mama sa cobor sa spal vasele. Ma intorc imediat. Mai am multe sa-ti povestesc!
m-am intors. Imi pare rau ca a trebuit sa ma intrerup.
Deci dansam, si Donna a vazut ce faceam si s-a uitat la mine de parca eram nebuna. Apoi cred ca a vrut sa fie si ea in centrul atentiei, pentru ca si-a privit ceasul, dupa care a spus: ,,Hai sa ne scaldam in pielea goala!”
Acum cred ca intelegi cat era de beata. S-a facut tacere; o clipa, nu s-a mai auzit decat muzica, apoi baietii au spus: ,, O.K. Hai!”
Asa ca Donna si cu mine ne-am dezbracat…de tot. La inceput voiam sa ramanem in chiloti, dar ne-a fost teama ca sa nu creada despre noi ca suntem doar niste fetite prostate. Cand ne-am intors langa foc, erau toti in parau, rezemati de stanci. Cred ca nu era mai adanc de trei picioare si jumatate, cel mult. Ne-am pus hainele jos, dar cand am vrut sa intram in apa, Josh a strigat: ,,Stop! Ramaneti putin acolo”.
Ne-am oprit. Am stat asa o clipa, apoi el le-a spus lui Tim si lui Rick: ,,Ati vazut vreodata, in viata voastra, ceva mai frumos ca fetele astea doua?” Amandoi au dat din cap, in semn ca le placea si lor. Noi ne-am miscat putin, cand ne-am dat seama ca ne priveau asa…cum sa spun, fix. Tim a rostit: ,,Uitati-va la reflexele flacarilor pe pielea lor.” Ne-am privit un ape alta apoi ne-am intors spre ei. Abia se mai vedeau, in paraul intunecat. Rick a spus: ,,Haideti, veniti in noi inapa”. Si ne-am dus.
A fost extraordinar. Cand am ajuns langa ei, lunecand sub undele matasoase, mi se parea ca visez. Nu mai simtisem niciodata o senzatie atat de placuta, de apropiata de visele mele. Toti aveau…aveau… cred c-am sa le spun cocosei, pentru ca ,,penis,, suna ca un cuvand pe care nu-l intalnesti decat in cartile de educatie sexuala. Si toti cocoseii erau lungi si tari.
Atunci am spus (pentru ca stiam ca pe Donna toate astea o speriau mai rau decat pe mine), am spus: ,,Haideti doar ca sa ne jucam in noaptea asta… si sa ajungem acasa cu impresia ca ne-ar fi placut sa se fi intamplat mai multe pana la capat”.
Cand mi-au iesit vorbele din gura, o clipa nu mi-a venit sac red. Cine le rostise? Ce faceam eu, Laura Palmer, o fata de treisprezece ani, in padure, cu trei baieti in pielea goala si cu noua ani mai mari decat mine?
Toti au zis ca e bine asa, insa Josh a spus: ,,Cel putin, putem sa va atingem, si sa ne sarutati?” Donna s-a uitat la mine, exact ca acum un an, cand Maddy ne poveste despre sarut. Le-am spus ca eu nu ma supar, dar daca Donna nu vrea, sa n-o forteze. Acum, cand ma gandesc, imi dau seama ca baietii erau mai excitati decat fusesera poate vreodata in toata viata lor. Nu cred ca s-ar fi putut intampla ceva rau, char daca am fi dorit-o, pentru ca erau la fel de speriati ca noi. Era o noapte deosebita, atat de stranie… Parca padurea ne luase mintile la toti; faptul ca se intunescase ne facea sa uitam de toate. Era opt si jumatate si mai aveam doar o ora pana cand trebuia sa plecam acasa.
Am ingenunchiat in apa, in fata lui Josh, udandu-mi parul. M-am uitat la el si i-am sous: ,,Poti sa-i atingi, daca vrei. E O.K.”. Josh si-a pus, incet, mainile pe sanii mei – care sunt destul de mari – si a tresarit uluit. Eu ma simteam in al saptelea cer. Ii luasem mintile unui baiat de douazeci si doi de ani! Mi-a mangiiat intaii sanii, apoi doar varfurile si eu am ras, ca sa nu vada ce mult imi placea.
Tim a inceput sa mangaiie sanii Donnei, iar ea il privea in tacere. Rick nu era cu nimeni, si atunci l-am chemat: ,,Poti sa ma atingi sit u … Dar nu uita ca am facut o intelegere…Bine?” A dat din cap, a venit prin apa pana la mine si si-a pus gura pe unul din vrfurile sanilor mei. A trebuit sa inchid, ca sa nu-mi iasa din cap. Era de necrezut ce simteam! Ma gandeam intruna la timpul din fotografia de la Book House; poate o sa-ti para caraghios, dar tot am sa ti-o spun.
Mi se parea, intr-un fel foarte sexi, ca il alaptam. De parca in mine s-ar fi aflat toata caldura si hrana de care avea nevoie. Baiatul asta mult mai mare avea nevoie de mine. Ma simteam puternica si, in acelasi timp, parca visam. Josh si-a pus gura pe celalalt sfarc, iar Tim si cu Donna s-au dus putin mai departe si au inceput sa vorbeasca intre ei. Apoi au iesit din apa, s-au imbracat si s-au asezat langa foc. Nu-mi pasa, nu putea sa-mi pese. Nu voiam sa-mi intrerup viul, ma simteam prea bine ca sa-l las sa se destrame.
Le-am soptit lui Josh si lui Rick ca as dori ca unul dintre ei sa ma sarute…, iar celalalt ar putea sa ma mangaie in continuare, daca vrea. Rick a spus ca poate sa ma sarute Josh, de vreme ce oricum ma va saruta si el, mai tarzu. Josh a venit foarte aproape, s-a aplecat spre mine si, inainte de a ma saruta, a spus: ,,Incet, da?” I-am spus da. El a murmurat: ,,Incet si cu blandete…”. Si-a deschis gura, si eu mi-am deschis-o pe a mea, iar limbile noastre au inceput sa se miste impreuna, de parca am fi vrut mereu mai mult… dar nu repede, incet de tot… usor si incet. Iar Rick imi saruta sfarcurile si scotea niste sunete de parca i-ar fi fost foame si sugea, de parca ar fi mancat o inghetata nemaipomenit de gustoasa. Oricum s-ar fi simtit el, crede-ma ca eu ma simteam de zece ori mai bine.
Eram tot timpul intr-o stare de vis; m se parea ca nimic rau n-o sa mi se intample vreodata. Mi se stersesera toate din minte; brusc, nu-mi pasa daca n-as mai fi vazut-o pe Donna, pe mama, pe tata… Senzatia ca devenisem pentru cineva o nevoie vitala, ca eram dorita... Ca o comoara… Era singura care conta. Nu voiam nimic altceva. Nu mai aveam varsta, nu mai exista timp, nici lectii, nici necazuri, nimic care sa-mi intunece mintea sau sa mi faca sa redevin Laura cea mica. Eram unicul lucru pe care si-l doreau doi baieti. Visul lor!
Apoi a inceput sa ma sarute Rick si a fost la fel de bun si de dulce, dar altfel. Isi misca in alt mod limba si buzele, iar din cand in cand se prea si ma musca usor, ca o atitare.
Draga jurnalule, nu ma pot opri, trebuie sa povestesc cuiva, iar Donna, desi a fost acolo, nu a avut aceleasi senzatii. Nu era pregatita. Nu-I nimic rau in asta, insa Donna vrea inca sa fie buna… in orice situatie. Cred ca si eu sunt buna, atat cat pot, poate chiar mai buna decat altii, dar simteam nevoia sa uit de toate… si am ales calea aceea de necrezut.
Nimic altceva nu s-a mai intamplat acolo, doar ca i-am mangiiat pe amandoi baietii pe sex. Am fost buna cu ei, asa cum au fost si ei cu mine, si mi s-a parut minunat ca i-am descoperit atat de tari. Le simteam puterea, fara sa o vad, asa cum mi-o dorisem. Puteam sa vreau mai mult, sis a ma bucur cu ce aveam.
Tim si Donna si-au scris numerele de telefon, apoi au schimbat biletelele, iar eu m-am imbracat; singurul lucru care ma ingrijora era ca sa ma imbatasem de-a binelea si incepuse sa mi se faca rau. Cred ca si Donna se simtea la fel, pentru ca Tim a spus: ,,Poate ar trebui sa le ajutam sa vomite, ca sa nu li se intampla cand ajung acasa… Donna isi face griji despre ce-o sa le spuna parintilor.”
Nu-mi vine sa cred ce buni au fost cu noi. N-au facut nci o gluma, n-au spus nimic care sa ne faca sa ne simtim prost. Stiu ca nu aveam de ce, dar in starea in care eram, a fost dragut din partea lor. Rick a spus ca, daca vrem, in camion are niste chewing-gum. Am incercat sa-mi inchipui cum ar fi daca as ajunge acasa in halul asta, ametita si nauca. Nu era chiar placut sa trebuiasca sa vomiti, dar Tim a spus ca dupa asta s-ar putea sa ne trezim, asa ca Donna si cu mine ne-am dus ceva mai departe, ne-am bagat degetele pe gat si am dat totul afara. A fost groaznic, dar m-am simtit dup aceea mai bine si Donna a zis ca poate sa mearga. Eu le-am spus ca trebuie sa plecam si, daca nu se supara, sa ne duca pana aproape de casa. M-am gandit ca drumul cu masina si aerul proaspat o sa ne invioreze.
Stai putin – mama vrea sa o sarut de noapte buna.
O.K., m-am intors. Slava Domnului ca nu te-a vazut.
Cand camionul s-a oprit, am sarit jos; Tim i-a sarutat mana Donnei, foarte romantic, iar Rick si Josh i-au spus ca se bucura ca au cunoscut-o. Eu m-am dus la geamul soferului, la Josh, ca sa-I multumes… sis a-I spun ceva, orice mi-ar fi trecut prin cap… dar el m-a oprit. ( Am simtit un fior pe sina spinarii.) Mi-a pus degetul pe buze si a spus: ,,NU cred ca am sa te uit vreodata, Laura”. Apoi a zambit si Rick a spus: ,,Va multumim pentru ca ati avut atata incredere in noi”. Au plecat, si noua aproape ca ne-a venit sa plangem.
Eram langa casa Donnei, asa ca ne-am bagat fiecare cate o bucata mare de chewing-gum in gura si am inceput sa repetam. Am stat in padure la povesti. Ne-am inchipuit tot felul de lucruri, ne-am povestit visele si am vorbit despre… ce va fi.
Donna a spus ca n-ar fi chiar o minciuna, pentru ca asta au si facut, ea si cu Tim. S-au sarutat doar de cateva ori; inainte sa intram in casa a recunoscut ca ii placuse.
Eu am hotarat ca n-o sa spunem nimic, decat daca ne intreaba. Cand povestesti prea multe, incepe sa semene a minciuna, ceea ce si era.
Cand am intrat, i-am gasit pe parinti Donnei adormiti pe canapeaua din living. Am trecut pe langa ei si am urcat repede in camera Donnei. Ne-am spalat pe dinti, ne-am aranjat putin parul si, inainte de a cobori, ne-am imbratisat. N-am rostit nici un cuvant, doar ne-am imbratisat. Era felul nostrum de a ne spune ca era secretul nostrum, ca ramasesem prietene si totul era O.K. Eram acasa si eram O.K.
Donna l-a trezit pe tatal ei si i-a spus ca l-a lasat sa doarma, pentru ca parea atat de impacat cu capul pe umarul doamnei Hayward. El mi-a propus ca sa ma duca acasa cu masina, asa ca am sunat-o pe mama, care mi-a spus ca nici nu stia cat e ceasul, pentru ca citea o carte buna. Mi-a spus ca tata se culcase, dar ea o sa ma astepte.
Nu ma simteam vinovata pentru ce se intamplase – probabil pentru ca nimeni nu parea ingrijorat si fiindca baietii se purtasera atat de frumos. Nu pot sa nu fiu trista cand ma gandesc ca s-a sfarsit. Noaptea aceea s-a dus si eu sunt iarasi Laura, o fata de treisprezece ani, pe care tatal ei o iubeste ca pe lumina ochilor. Privesc, nu cu manie, ci plina de speranta, spre ziua cand voi fi destul de mare ca sa ma descurc, sa fiu singura care sa puna intrebari la care trebuie sa raspund.
Domnul sa-i aiba in paza lui pe mama si pe tata, pe Troy, pe Jupiter – odihneasca-se in pace -, pe Josh, Tim sip e Rick. Multumesc, Doamne, pentru ca mi-ai dat aceste cateva ceasuri de…EXTAZ.
Pe curand, Laura
P.S. De cate ori ma gandesc la noaptea aceea, o vad putin schimbata. De fiercare data, baietii sunt ceva mai indrazneti cu mne. Eu sunt mai atatatoare, si ii fac sa-mi spuna ce simt cand ma ating. Ii fac sa-mi spuna cum e, pentru ei. Nu stiu de unde vine schimbarea asta… Mi-a placut asa cum a fost, dar cand recompun scena in minte, mi-i inchipui pe baieti purtandu-se de fiecare data altfel, tot mai violent. Imi place asa. Imi place ca ei sa simta, sa vrea mai mult decat mine.
